Structură Act

Comunicate
HOTĂRÂRE nr. 68 din 29 octombrie 2025privind adoptarea opiniei referitoare la Cartea albă comună privind pregătirea pentru apărare a Europei 2030 - JOIN (2025) 120
EMITENT
  • CAMERA DEPUTAŢILOR
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 1000 din 30 octombrie 2025Data intrării în vigoare 30-10-2025


    În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 165-190 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările ulterioare,Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.ARTICOL UNICLuând în considerare Opinia nr. 7c-21/594, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 21 octombrie 2025, Camera Deputaţilor:1. susţine direcţiile de acţiune enunţate în Cartea albă privind apărarea europeană, în scopul consolidării autonomiei strategice şi pregătirii Uniunii Europene (Uniunea) în faţa ameninţărilor globale;
    2. subliniază că România, ca stat membru cu graniţă directă la zona de conflict, are un interes strategic vital în consolidarea pilonului european al apărării transatlantice;3. solicită recunoaşterea poziţiei sale geostrategice unice prin prioritizare în accesul la instrumentele financiare şi programele de dezvoltare a capacităţilor menţionate în Cartea albă;4. apreciază că o abordare unitară, solidară şi coordonată la nivelul Uniunii este în interesul său strategic şi că statele membre trebuie să gestioneze situaţiile de criză împreună, în mod coordonat, să cheltuiască mai eficient şi să investească în industria europeană de apărare;5. reiterează importanţa achiziţiilor publice în comun, favorizarea industriilor europene de apărare, atingerea autonomiei strategice şi suveranităţii tehnologice, reducerea dependenţelor sau constituirea unei pieţe unice a apărării, ca factori esenţiali în consolidarea capacităţilor de apărare;6. recomandă asigurarea unei coordonări sporite între iniţiativele de consolidare a apărării europene şi cele preconizate în Strategia privind o Uniune a pregătirii şi în Strategia de securitate internă a Uniunii Europene, precum şi evitarea fragmentării iniţiativelor europene relevante pentru securitate şi apărare;7. aminteşte că rezilienţa contribuie în mod direct la securitatea naţională şi colectivă, completând eforturile militare; susţine abordarea propusă de Comisia Europeană, bazată pe principiile pregătirii civile şi militare care să vizeze toate pericolele şi care să implice întreaga administraţie publică şi societatea în întregimea sa;8.
     recunoaşte urgenţa remedierii lacunelor în materia capacităţilor de apărare şi necesitatea consolidării sectorului apărării, prin creşterea volumului investiţiilor şi prin intensificarea cooperării între statele membre;    9. subliniază faptul că Uniunea trebuie să adopte o abordare holistică şi orizontală, care să integreze dimensiunea de apărare şi securitate în majoritatea politicilor sale şi care să se sprijine pe instrumente financiare şi pe reglementări adecvate, bazate pe nevoile şi lacunele identificate în materie de capacităţi;10. reaminteşte că NATO rămâne piatra de temelie a apărării colective şi că, pentru planificarea capacităţilor, coordonarea cu NATO şi creşterea contribuţiei europene în cadrul acestei organizaţii sunt esenţiale, inclusiv în scopul creşterii capacităţii de descurajare; propune sporirea corelării între procesele de planificare ale NATO şi programele de dezvoltare a capacităţilor la nivel european;11. sprijină promovarea proiectelor de interes comun la nivel european, în mod complementar cu priorităţile de dezvoltare a capacităţilor identificate în Cartea albă;12. consideră că priorităţile industriei de apărare a Uniunii ar trebui să includă domenii critice, cum ar fi: apărarea aeriană, capacităţile de lovitură de precizie în adâncime, războiul electronic, transportul aerian strategic, dezvoltarea de rachete şi muniţii, sisteme aeriene fără pilot (drone), sistemele împotriva acestui tip de aeronave, precum şi capacităţi în domeniul cibernetic;13. susţine acordarea unei atenţii sporite capacităţilor maritime, mobilităţii militare şi protecţiei infrastructurii critice (maritime), dată fiind situarea României în zona Mării Negre; sprijină creşterea resurselor pentru zona extinsă a Mării Negre, în scopul creşterii influenţei Uniunii Europene la nivel regional;14. recomandă consolidarea mobilităţii militare, inclusiv prin eliminarea obstacolelor administrative şi prin continuarea lucrărilor privind simplificarea şi armonizarea procedurilor;
    15. aminteşte că România participă activ la proiectele cooperării structurate permanente şi consideră că iniţiativele comune vor contribui la consolidarea poziţiei strategice a României şi la creşterea interoperabilităţii cu partenerii europeni şi transatlantici;16. subliniază potenţialul sectorului IT românesc pentru dezvoltarea de software militar, sisteme autonome şi aplicaţii de inteligenţă artificială pentru apărare;17. evidenţiază importanţa susţinerii eforturilor Uniunii pentru a menţine şi a promova, în continuare, cooperarea transatlantică în toate domeniile sectorului militar şi al apărării;18. susţine dezvoltarea bazei industriale şi tehnologice de apărare europene într-un mod echitabil din punct de vedere geografic, prin care să fie încurajată colaborarea transfrontalieră între IMM-uri;19. susţine implementarea Programului pentru industria europeană de apărare (EDIP) prin cele trei direcţii principale de acţiune: dezvoltarea parteneriatelor industriale transfrontaliere, sprijinirea achiziţiilor publice destinate constituirii de rezerve strategice şi crearea de rezerve de produse de apărare fabricate în Uniune şi amplasate strategic;20. susţine integrarea Ucrainei în baza industrială şi tehnologică de apărare europeană, apreciind recunoaşterea industriei ucrainene ca un partener inovator şi strategic în dezvoltarea capacităţilor militare comune;21. recomandă includerea altor ţări candidate, în special a Republicii Moldova, în iniţiativele europene de apărare;
    22. salută acordarea de stimulente pentru participarea la proiecte europene comune şi extinderea cadrului de finanţare al Băncii Europene de Investiţii pentru proiectele de infrastructură cu dublă utilizare şi pentru alte echipamente;23. susţine măsurile de simplificare a legislaţiei în domeniul apărării şi flexibilitatea activării clauzei derogatorii naţionale din cadrul Pactului de stabilitate şi creştere;24. sprijină iniţiativele pentru atragerea capitalului privat, inclusiv cele de facilitare a accesului la finanţare în beneficiul industriei de apărare;25. propune dezvoltarea parteneriatelor Uniunii cu alte state cu viziuni similare, în scopul fructificării oportunităţilor de îmbunătăţire a lanţurilor globale de aprovizionare cu materii prime pentru industria de apărare;26. susţine, totodată, obiectivele Comisiei de a consolida rezilienţa lanţurilor valorice din apărare şi a diversifica sursele de aprovizionare a componentelor şi materiilor critice, reducând la minimum orice potenţial risc care ar lăsa Uniunea vulnerabilă unor constrângeri economice;27. recunoaşte contextul internaţional actual, în care atât materiile prime critice, cât şi tehnologiile emergente, precum inteligenţa artificială, tehnologiile cuantice, biotehnologia, robotica şi sistemele hipersonice, devin factori determinanţi ai creşterii economice şi ai capacităţilor militare. În acest cadru, susţine dezvoltarea unor ecosisteme tehnologice mai riguroase, care să asigure un control sporit asupra utilizării comerciale a acestor tehnologii, contribuind astfel la protejarea securităţii naţionale;28.
     subliniază că ameninţările hibride digitale, în special dezinformarea masivă prin reţele de conturi false pe platformele de social media, reprezintă un risc major pentru securitatea naţională, integritatea proceselor democratice şi coeziunea socială;    29. atrage atenţia asupra vulnerabilităţii statelor membre la operaţiuni de influenţă ostile desfăşurate prin conturi false şi identităţi fabricate, care manipulează opinia publică şi subminează încrederea în instituţiile democratice;30. propune înfiinţarea în România a unui Centru European de Excelenţă pentru Combaterea Dezinformării şi a Ameninţărilor Hibride Digitale;31. solicită Comisiei Europene să iniţieze, în strânsă corelare cu Strategia de securitate internă a Uniunii, un cadru european de verificare a identităţii utilizatorilor pe platformele de social media.    Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 29 octombrie 2025, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
    p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,
    NATALIA-ELENA INTOTERO    Bucureşti, 29 octombrie 2025.Nr. 68.
    ----




    logo Blog