Tipul dumneavoastră de abonament nu vă permite accesul la toate facilităţile modulului
Accesul restricţionat la toate facilităţile modulului

Număr articole 93 <


Filtre


Categorii

Caută text în rezultate

Categorii
  • Ştiri juridice (1)
  • Drept Financiar, Fiscal şi Bancar (2)
  • Drept Penal şi Procesual Penal (22)
  • Revista Universul Juridic (8)
  • Drept Civil şi Procesual Civil (4)
  • RRDJ (4)
  • Drept Internaţional (12)
  • GDPR (1)
  • Drept Administrativ şi Constituţional (3)
  • Drept Financiar (1)
  • Dreptul Familiei (1)
  • RSJ (4)
  • Drept Procesual Penal (93)
  • Drept contravențional (1)
  • Insolvență (1)
Autori
  • Nelu Niță (2)
  • Bogdan Valentin Mihăloiu (1)
  • Dorin Ciuncan (4)
  • Adrian Fanu-Moca (3)
  • Lorena Alexandra Avram (1)
  • Flaviu Ciopec (4)
  • Mălina-Alexandra Șerban (1)
  • Maria-Magdalena Bârsan (2)
  • Adrian Cristian Moise (1)
  • Ioana Păcurariu (1)
  • Maria-Ariana Dociu (1)
  • Veronica Dobozi (1)
  • Ion Neagu (1)
  • Mircea Damaschin (1)
  • Cornelia Munteanu (1)
  • Ligia-Valentina Mirișan (1)
  • Alexandru Podlesnii (1)
  • Carmen-Adriana Domocoș (1)
  • Sebastian Boțic (1)
  • Radu Dacin (1)
  • Ioana-Celina Pașca (1)
  • Olga Cataraga (1)
  • Denisa Barbu (1)
  • Cristinel Ghigheci (1)
  • Alexandrina-Mirela Perian (1)
  • Camelia Mădălina Hira (1)
  • Vasile Drăghici (2)
  • Zafer Sadîc (1)
  • Dan Lupașcu (1)
  • Ionuţ Nefliu (1)
  • Criste Lucian (2)
  • Nicolae Volonciu (1)
  • Cătălin Marin (1)
  • Ioana Alina Szabo (1)
  • Laura Maria Crăciunean (1)
  • Tiberiu-Constantin Medeanu (1)
  • George Coca (1)
  • Valentin Trif (1)
  • Matei-Ciprian Graur (4)
  • Gheorghiță Mateuț (1)
  • Andrei Zarafiu (1)
  • Monica-Marcela Dinu Bakoș (1)
  • Marian Alexandru (1)
  • Nicolae Băbeanu (1)
  • Petruț Ciobanu (1)
  • Anca Fica (1)
  • Andrei Băncilă (1)
  • Alexandru-Nicolae Volintiru (2)
  • Voicu Pușcașu (3)
  • Lucian Balaș (1)
  • Mari-Claudia Ivan (1)
  • Gheorghe Ivan (1)
  • Steluța Ionescu (1)
  • Cristina-Georgiana Rizoiu (Iordache) (1)
An
  • 2025 (18)
  • 2024 (12)
  • 2023 (10)
  • 2022 (14)
  • 2021 (2)
  • 2020 (5)
  • 2019 (5)
  • 2018 (12)
  • 2017 (4)
  • 2016 (9)
  • 2015 (2)
Luna
  • Ianuarie (4)
  • Februarie (11)
  • Martie (12)
  • Aprilie (4)
  • Mai (5)
  • Iunie (5)
  • Iulie (10)
  • August (7)
  • Septembrie (10)
  • Octombrie (5)
  • Noiembrie (4)
  • Decembrie (16)

Tip act

Tip publicatie

Tip emitent

Domeniu

1 . Punctul de joncțiune dintre aflarea adevărului, drept condiție sine qua non, și riscul latent al erorii judiciare în procesul penal - Audierea martorului

UJ Premium | și | 30 octombrie 2025
Publicat în : Drept Procesual Penal și Revista Universul Juridic |

În arhitectura procesului penal, instituția audierii martorilor a constituit un pilon de bază în ceea ce privește edificarea adevărului judiciar, încă din dreptul roman, moment în care aceasta se regăsea într-o configurație incipientă, rudimentară, și până în prezent, dar evoluând în raport cu dezvoltarea și avansarea perpetuă a sistemelor de drept, consolidându-se astfel ca un vector nodal în demersul epistemologic al procesului penal, prin prisma importanței sale vitale pentru conturarea realității faptice supuse evaluării judiciare, materializată prin capacitatea declarațiilor de a completa, corobora, adeveri, consolida celelalte mijloace de probă, contribuind, în acest fel și în mod decisiv la conturarea unei imagini clare și coerente asupra circumstanțelor cauzei.

2 . Arestatul preventiv este (în continuare) nevinovat

UJ Premium | | 29 octombrie 2025
Publicat în : Drept Procesual Penal |

În răspuns la studiul propus de domnul conf. univ. dr. Flaviu Ciopec, arăt că sunt de acord cu cele două ipoteze identificate de domnia sa în relaţie cu arestarea preventivă în contextul legislativ actual din România, precum şi cu concluzia acestuia conform căreia „coabitarea prezumţiei de nevinovăţie cu privarea de libertate, chiar şi privită ca o anticipaţie a pedepsei, este perfect coerentă şi neproblematică”. Arestarea preventivă dispusă în ipoteza reglementară a art. 223(1) C. pr. pen. este „un reflex al supravegherii, al disciplinării şi aducerii la ordine” şi nu „o consecinţă a faptei comise”.

3 . Coincidentia oppositorum: arestatul preventiv este noul nevinovat?

UJ Premium | | 28 octombrie 2025
Publicat în : Drept Procesual Penal |

Arhitectura principiilor procesului penal relevă o relaţie cel puţin problematică între prezumţia de nevinovăţie (art. 4 C. pr. pen.) şi dreptul la libertate şi siguranţă (art. 9 C. pr. pen.). Dezbaterea porneşte de la natura apodictică a normei prevăzută la art. 4 alin. (1) C. pr. pen., respectiv „orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăţiei sale printr o hotărâre penală definitivă”. Formula este cert preluată din dispoziţia legii fundamentale de la art. 23 alin. (11): „Până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de condamnare, persoana este considerată nevinovată”.

4 . Probele testimoniale derivate

UJ Premium | | 17 septembrie 2025
Publicat în : Drept Procesual Penal |

Excluderea probei din auzite presupune, deci, o abordare tehnică, specializată, întrucât doar experienţa directă a conducerii unui proces permite conturarea necesităţii de a o înlătura. Proba din auzite poate uşor induce în eroare participanţii laici la proces, întrucât prezintă aparenţe puternice şi adesea convingătoare. La baza elaborării acestei reguli a stat atitudinea «sceptică» a juriştilor care aveau dubii serioase în ceea ce priveşte abilitatea juraţilor, oameni fără pregătire juridică, de a aprecia în mod corect şi echitabil valoarea probantă care trebuie asociată unei probe din auzite...

5 . Agravarea tratamentului sancţionator ca urmare a admiterii apelului declarat de partea civilă în latura penală a cauzei

UJ Premium | | 16 septembrie 2025
Publicat în : Drept Procesual Penal și RRDJ |

Prin Rechizitoriul din data de 6 octombrie 2022, al Parchetului de pe lângă Jud. Zalău, s a dispus trimiterea în judecată a inculpatei pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 192 alin. (2) C. pen. După parcurgerea procedurii de cameră preliminară, la primul termen de judecată cu procedura legal îndeplinită, ulterior citirii actului de sesizare, inculpata a solicitat judecarea cauzei în procedură simplificată, recunoscând săvârşirea faptei descrise în rechizitoriu şi însuşindu şi probele administrate în cursul urmăririi penale. În temeiul dispoziţiilor art. 375 alin. (2) C. pr. pen., instanţa a admis cererea inculpatei de a fi judecată în conformitate cu procedura recunoaşterii învinuirii.

6 . Complicitatea la infracţiunile bilaterale de corupţie în practica Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

UJ Premium | | 26 august 2025
Publicat în : Drept Procesual Penal și Drept Penal şi Procesual Penal și Drept penal |

Conceptul de „corupţie” analizat fie din perspectiva subiectului activ (mituit – mituitor sau traficant de influenţă – cumpărător de influenţă), fie din perspectiva complicelui ca participant la infracţiunea de corupţie (intermediar), a reprezentat încă de la începuturile formelor de organizare juridico‑sociale

7 . Obligarea statului la restituirea cheltuielilor de judecată în cazul erorilor judiciare

UJ Premium | | 29 iulie 2025
Publicat în : Drept Procesual Penal și PR |

Jurisprudenţa din perioada respectivă a fost uniformizată prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 45/1998, care a interpretat în mod extensiv răspunderea statului. În consecinţă s-a decis că „Dispozițiile art. 504 alin. (1) din Codul de procedură penală sunt constituționale numai în măsura în care nu limitează, la ipotezele prevăzute în text, cazurile în care statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare săvârșite în procesele penale, potrivit art. 48 alin. (3) din Constituție.”

8 . Obiectul procedurii în camera preliminară

UJ Premium | | 28 iulie 2025
Publicat în : Drept Procesual Penal |

Din arhitectura Codului de procedură penală distingem următoarele forme de competenţă: competenţă funcţională, competenţă materială, competenţă personală şi competenţă teritorială.

9 . Problematica asistenței juridice obligatorii în cazul administrării probelor anterior începerii urmăririi penale

UJ Premium | | 10 iulie 2025
Publicat în : Drept Procesual Penal |

Spre deosebire de Codul de procedură penală 1969, care nu prevedea în cuprinsul art. 76 şi art. 77 din acelaşi act normativ nicio reglementare în legătură cu audierea imediată a persoanei vătămate, Codul de procedură penală actual prevede, sub imperiul art. 111 alin. (9) şi (10), că audierea persoanei vătămate se realizează de către organul judiciar care a înregistrat o plângere de îndată, iar în mod excepţional, dacă acest lucru nu este posibil, se va realiza ulterior depunerii plângerii, fără întârzieri nejustificate. Mai mult, declaraţia astfel dată constituie mijloc de probă chiar dacă a fost administrată înainte de începerea urmăririi penale.

10 . Natura termenelor prevăzute de art. 205^2 Cod procedură penală

UJ Premium | | 04 iunie 2025
Publicat în : Drept Procesual Penal și Revista Universul Juridic |

Potrivit art. 250^2 din Codul de procedură penală, titlul marginal Verificarea măsurii asiguratorii, „în tot cursul procesului penal, procurorul, judecătorul de cameră preliminară sau, după caz, instanţa de judecată verifică periodic, dar nu mai târziu de 6 luni în cursul urmăririi penale, respectiv un an în cursul judecăţii, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea sau menţinerea măsurii asigurătorii, dispunând, după caz, menţinerea, restrângerea sau extinderea măsurii dispuse, respectiv ridicarea măsurii dispuse, prevederile art. 250 şi 250^1 aplicându-se în mod corespunzător”.

11 . Aspecte de drept comparat privind desfășurarea procesului penal în termen rezonabil în legislația din România și Republica Moldova

UJ Premium | și | 27 mai 2025
Publicat în : Drept Procesual Penal și Revista Universul Juridic |

O justiţie întârziată este o justiţie negată. Din acest motiv, în ultimul timp, celerităţii procedurilor îi este acordată o atenţie deosebită la nivel european. Unul dintre scopurile primordiale ale procesului penal este protejarea drepturilor și intereselor legitime ale tuturor persoanelor implicate, inclusiv ale victimelor infracțiunii. Aceasta asigură un echilibru între protecția drepturilor persoanelor acuzate și respectarea drepturilor celor care au suferit în urma comiterii unei infracțiuni. Or, în cadrul unui proces penal drepturile și garanțiile fundamentale ale persoanei trebuie să fie respectate, inclusiv dreptul la un remediu eficient, la despăgubiri și la un proces echitabil. Astfel, aceste garanții sunt reglementate prin norme procesuale care impun ca procesul penal să fie desfășurat într-un termen rezonabil, în mod obiectiv și imparțial.

12 . „Prejudiciul” – problema centrală a cauzelor de evaziune fiscală

UJ Premium | | 08 mai 2025
Publicat în : Drept Financiar și Drept Procesual Penal și Drept Civil şi Procesual Civil și Drept Penal şi Procesual Penal și Drept Financiar, Fiscal şi Bancar și Drept civil și Drept procesual civil și Drept penal și Drept financiar și fiscal și Drept comercial și Dreptul financiar și fiscal și Drept Fiscal |

Principiului disponibilităţii care guvernează acţiunea civilă în procesul penal, chiar şi atunci când este exercitată de către stat, face ca procurorul sau instanţa de judecată să nu poată limita acest aspect, organele judiciare neputându‑se subroga în drepturile persoanei vătămate, constituirea statului ca parte civilă fiind o opţiune, pe care acesta o poate sau nu exercita. Aşa fiind, Curtea Constituţională a reţinut că, „în condiţiile în care aplicarea cauzei de reducere a pedepselor prevăzute de lege în cazul săvârşirii uneia dintre infracţiunile de evaziune fiscală prevăzute la art. 8 şi 9 din Legea nr. 241/2005...

13 . Scopul și particularitățile procedurale ale instituirii măsurilor preventive cu privire la persoanele juridice

UJ Premium | | 08 mai 2025
Publicat în : Drept Procesual Penal și RRDA |

În cadrul procedurii speciale privind acuzații persoane juridice, măsurile preventive trebuie calificate drept măsuri restrictive de drepturi care se pot dispune în cauzele penale în care există o suspiciune rezonabilă privind săvârșirea unei infracțiuni de către o persoană juridică care răspunde penal, pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal ori pentru a se evita riscul sustragerii suspectului sau inculpatului persoană juridică de la procesul penal sau pentru a se preveni riscul comiterii unei alte infracțiuni

14 . Consideraţii teoretice şi practice referitoare la infracţiunea de fraudă informatică

UJ Premium | și | 21 martie 2025
Publicat în : Drept Procesual Penal și Drept Internaţional și Drept Penal şi Procesual Penal și Drept penal și Dreptul securității sociale și Drept european |

Din punct de vedere al elementului material ce caracterizează tipicitatea obiectivă a infracţiunii, fapta poate fi realizată printr‑o acţiune alternativă ce se poate realiza în cinci modalităţi distincte: introducerea, modificarea sau ştergerea de date informatice, restricţionarea accesului la datele informatice sau împiedicarea în orice mod a funcţionării unui sistem informatic...

15 . Legea nr. 272/2024: o extindere a cazurilor de asistență juridică obligatorie a persoanei vătămate în procesul penal?

UJ Premium | | 06 martie 2025
Publicat în : Drept Procesual Penal și Revista Universul Juridic |

Aplecarea legiuitorului asupra problemei asistenței juridice a persoanei vătămate, în special cea cu caracter obligatoriu, în procesul penal are o istorie recentă, materializându-se în edictarea unor noi dispoziții legale care au generat provocări semnificative pentru practica judiciară.

16 . Parteneriatul public-privat în lupta împotriva spălării banilor şi finanţării terorismului

UJ Premium | | 04 martie 2025
Publicat în : Drept Procesual Penal și Drept Civil şi Procesual Civil și Drept Internaţional și Drept Penal şi Procesual Penal și Drept civil și Drept procesual civil și Drept penal și Drept constituțional și Drept internațional public și Drept internațional privat și Dreptul securității sociale și Drept european |

Conceptul PPP are ca scop crearea unui nivel mai ridicat de valoare adăugată prin perfecţionarea, expertiza, capacitatea de inovare mai mare şi puterea de gestionare a sectorului privat, aşa‑numiţii câştigători fiind nu numai părţile contractante, ci şi toate părţile interesate, inclusiv membrii societăţii. De asemenea, sectorul privat poate investi în anumite domenii ale sectoarelor publice, în proiecte previzibile pe termen lung, iar sectorul public poate furniza servicii de înaltă calitate cetăţenilor săi într‑un mod eficient din punctul de vedere al costurilor...

17 . Câteva consideraţii privind competenţa teritorială de soluţionare a contestaţiei în materia liberării condiţionate

UJ Premium | | 17 februarie 2025
Publicat în : Drept Procesual Penal și Drept Administrativ şi Constituţional și Drept Penal şi Procesual Penal și Drept penal și Drept constituțional și Drept public și Dreptul securității sociale |

Instituţia liberării condiţionate este una tradiţională în legislaţia noastră procesual penală, iar modificările operate asupra acesteia au vizat, în principal, aspecte de drept material, vizând condiţiile legal impuse pentru acordarea acestui beneficiu sau posibilitatea supravegherii conduitei condamnatului liberat condiţionat, prin impunerea de măsuri şi obligaţii specifice...

18 . Dreptul la informare în cadrul procedurilor penale în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene

UJ Premium | | 06 februarie 2025
Publicat în : Drept Procesual Penal și Drept european |

Unul dintre obiectivele Uniunii Europene este acela de a asigura un spațiu comun de libertate, securitate și justiție, iar principiul recunoașterii reciproce a hotărârilor constituie fundamentul cooperării judiciare în materie penală.

19 . Considerații privitoare la (in)admisibilitatea cererilor de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene în vederea pronunțării cu titlu preliminar asupra interpretării unor dispoziții comunitare în legătură cu prescripția răspunderii penale, precum și a cererilor de suspendare a judecății întemeiate pe dispozițiile art. 413 alin. (1) pct. 1¹ C. pr. civ.

UJ Premium | și | 31 decembrie 2024
Publicat în : Drept Procesual Penal și RRDPA |

În acest context amintim că, pentru legala soluționare a cererii de sesizare a CJUE, cadrul juridic este reprezentat în primul rând de art. 267 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care stipulează ...

20 . Problematica încadrării juridice corecte în procedura camerei preliminare

UJ Premium | | 31 decembrie 2024
Publicat în : Drept Procesual Penal și RSJ |



logo Blog