Tipul dumneavoastră de abonament nu vă permite accesul la toate facilităţile modulului
Accesul restricţionat la toate facilităţile modulului

Număr articole 683 <




Categorii
                        			                        			                        		

Caută text în rezultate

Categorii
  • Ştiri juridice (7)
  • Varia (83)
  • Drept Financiar, Fiscal şi Bancar (7)
  • Drept Penal şi Procesual Penal (64)
  • Revista Universul Juridic (683)
  • Jurisprudență CEDO (4)
  • Dreptul Muncii şi Dialogului Social (9)
  • Drept Civil şi Procesual Civil (83)
  • Drept Internaţional (12)
  • GDPR (7)
  • Societăţi, Afaceri şi Insolvenţă (2)
  • Drept Administrativ şi Constituţional (9)
  • UJ - COVID-19 (5)
  • Studenți (1)
  • Achiziții publice (2)
  • Dreptul Familiei (9)
  • Arbitraj şi Mediere (3)
  • Executare silită (2)
  • Senior-editori (14)
  • Opinii (2)
  • Drept Procesual Penal (10)
  • Drept contravențional (2)
  • Jurisprudență (2)
  • Insolvență (3)
  • Mediatori (2)
Autori
  • Cezarina Purec-Popescu (Moraru) (1)
  • Dinu Ostavciuc (4)
  • Constantin Rusnac (3)
  • Ioana Nicolae (50)
  • Irina Maria Lăpădat (2)
  • Cristina Mihaela Salcă Rotaru (1)
  • Ionel Didea (2)
  • Diana Maria Ilie (4)
  • Nelu Dorinel Popa (8)
  • Ioana Șoldea (1)
  • Ioan Popa (1)
  • Mihail C. Barbu (3)
  • Răzvan-Gabriel Dalu (11)
  • Alexandru-Sorin Ciobanu (1)
  • Eduard Constantin (7)
  • Anca Niță (17)
  • Bogdan Buneci (5)
  • Georgeta Crețu (5)
  • Ilie Dumitru (3)
  • Marieta Safta (1)
  • Roxana Matefi (16)
  • Darius Sebastian Cupu (2)
  • Brîndușa Gorea (1)
  • Oana Voica Nagy (1)
  • Ioana Toncean-Luieran (2)
  • Liviu Constantin (2)
  • Loredana-Elena Holmanu (2)
  • Valentin Ticea (1)
  • Lacrima Bianca Luntraru (1)
  • Robert-Adrian Deliu (3)
  • Manuela Sîrbu (6)
  • Mihaela Pătrăuș (2)
  • Ngo Makendi Bassonog Babette (1)
  • Costică Ciocan (3)
  • Luiza Lungu (1)
  • Alina Teacă (2)
  • Ileana-Denisa Știrbulescu (1)
  • Georgeta Alina Ușurelu (2)
  • Mihaela Gabriela Durnescu (Prăjanu) (1)
  • Ioan Gârbuleț (2)
  • Andrada Pascu (1)
  • Ioana-Anamaria Filote-Iovu (6)
  • Nasty Vlădoiu (6)
  • Gabriel Manu (7)
  • Lacrima Rodica Boilă (2)
  • Silviu-Dorin Şchiopu (11)
  • Tudorel Toader (1)
  • Camelia Mihaela Bobașu (1)
  • Augustin Fuerea (2)
  • Camelia Maria Cezara Ignătescu (2)
  • Cezar Cioacă (1)
  • Ionuț Daniel Tănase (1)
  • Nadia-Cerasela Aniței (7)
  • Eugeniu Piterschi (2)
  • Ana Cucerescu (2)
  • Ștefan-Gelu Fumureanu (1)
  • Carmen Lazăr (4)
  • Mălina-Alexandra Șerban (2)
  • Maria-Magdalena Bârsan (3)
  • Radu Zidaru (4)
  • Titus Prescure (2)
  • Georgeta-Bianca Spîrchez (11)
  • Ioana Păcurariu (9)
  • Mihaela-Adriana Oprescu (3)
  • Ioan Leș (1)
  • Daciana Gianina Ignuța (Bordea) (1)
  • George Domocoș (2)
  • Valerian Vlangăr (1)
  • Adriana Delia Vlaicu (1)
  • Andrada-Georgiana Marin (4)
  • Mircea Duțu (1)
  • Ioan Vasilică (3)
  • Teodor Bodoașcă (4)
  • Cristian Alexandru Mitroi (5)
  • Ion Drabineac (3)
  • Gheorghe Costache (2)
  • Marin Voicu (1)
  • Teodora Elena Zaldea (1)
  • Anjie Goh (2)
  • Ovidiu Predescu (5)
  • Doru Ioan Cristescu (1)
  • Victor Cătălin Enescu (1)
  • Alexandra-Luiza Ionescu (1)
  • Liviu-Bogdan Ciucă (2)
  • Claudiu Florinel Augustin Ignat (2)
  • Mălina Tebieș (6)
  • Ovidiu Ioan Dumitru (1)
  • Bogdan Bărbuceanu (1)
  • Alexandru Podlesnii (1)
  • Ramona Duminică (5)
  • Elena Emilia Ștefan (1)
  • Răzvan Horațiu Radu (2)
  • Mirela Carmen Dobrilă (1)
  • Ionuț-Alexandru Toader (2)
  • George-Cristian Ioan (1)
  • Claudia Lascateu (1)
  • Adela Safta (3)
  • Lavinia Popescu (3)
  • Marian Enache (2)
  • Denisa Barbu (3)
  • Grigore Ardelean (7)
  • Mădălina Voican (1)
  • Cristinel Ghigheci (1)
  • Vlad Neagoe (1)
  • Ion Popa (1)
  • Marcel Boşcaneanu (3)
  • Ionela Cuciureanu (3)
  • Vlad Barbu (2)
  • Alper Ramazan (1)
  • Gabriel Mihai (1)
  • Camelia Spasici (12)
  • Eduard Boișteanu (1)
  • Oana Laura Bugnar (1)
  • Mihai-Alexandru Stanciu (1)
  • Vlad Victor Ochea (3)
  • Sonia Bianca Blaj (1)
  • Lidia Seceleanu (1)
  • Andrei Duțu-Buzura (2)
  • Olga Urda (1)
  • Valentin Rîpeanu (1)
  • Mihai-Bogdan Ionescu-Lupeanu (17)
  • Andreea Drăghici (1)
  • Diana-Alexandra Sava (2)
  • George Coca (2)
  • Viorel Gheorghe (1)
  • Ion Ifrim (4)
  • Dumitru Dobrev (1)
  • Gheorghe-Iulian Ioniță (1)
  • Ștefania-Diana Ioniță-Burda (3)
  • Alexandru Cicala (4)
  • Cristina Elena Popa (6)
  • Teodor-Viorel Gheorghe (4)
  • Irina Sorică (1)
  • Anamaria Carmen Crețu (1)
  • Juanita Goicovici (5)
  • Emilian Duca (1)
  • Noni-Emil Iordache (1)
  • Anamaria Câmpean (1)
  • Sonia Florea (1)
  • Alexandru Țiclea (1)
  • Violeta Niculescu (1)
  • Alexandra-Eszter Vasiu (1)
  • Marius-Gabriel Luca (4)
  • Ion Domilescu (3)
  • Laura Bzova (3)
  • Constantin Mihalescu (5)
An
  • 2025 (112)
  • 2024 (102)
  • 2023 (117)
  • 2022 (130)
  • 2021 (112)
  • 2020 (110)
Luna
  • Ianuarie (47)
  • Februarie (60)
  • Martie (52)
  • Aprilie (52)
  • Mai (62)
  • Iunie (57)
  • Iulie (59)
  • August (59)
  • Septembrie (61)
  • Octombrie (67)
  • Noiembrie (59)
  • Decembrie (48)

Tip act

Tip publicatie

Tip emitent

Domeniu

1 . Despăgubirile RCA pentru vătămări corporale: de la reparația integrală la „algoritmul” asigurătorilor

UJ Premium | | 24 decembrie 2025
Publicat în : Ştiri juridice și Revista Universul Juridic |

Despăgubirea pentru vătămări corporale în RCA nu este un „beneficiu” negociabil și nici un produs financiar supus discountului. Ea este expresia juridică a reparației integrale a prejudiciului, consacrată în dreptul comun și consolidată, în materia RCA, prin Legea nr. 132/2017. Dar, în practică se observă o inversare a ordinii firești: oferta nu mai rezultă din probă, ci proba este împinsă să se conformeze ofertei.

2 . Unificarea și standardizarea reglementarii criptomonedelor în Uniunea Europeană. Noile reglementări – Regulamentul MiCA

UJ Premium | | 24 decembrie 2025
Publicat în : Ştiri juridice și Revista Universul Juridic |

Care este rațiunea juridică pentru care legiuitorul european a fost obligat să reglementeze piața criptoactivelor? Aceea de a ajunge direct la noțiuni ca „fraudă”, „concurență neloială”, „practici neconcurențiale” sau de a înțelege, în sfârșit, că incredibila dezvoltare a pieței digitale obligă autoritatea să ia măsuri de reglementare strictă?

3 . Analiza infracțiunilor de fals prevăzute de Legea nr. 182/2000, în contextul falsificării monedelor ce fac parte din patrimoniul cultural național mobil

UJ Premium | | 19 decembrie 2025
Publicat în : Revista Universul Juridic și Drept penal |

Categoriile de monede ce aparțin patrimoniului cultural național mobil sunt monedele cu valoarea arheologică și monedele numismatice cu valoare istorică, ce prezintă o semnificație aparte pentru țară sau umanitate.

4 . Instituirea îndatoririlor constituționale privind contribuţia prin impozite şi taxe la cheltuielile publice

UJ Premium | și | 18 decembrie 2025
Publicat în : Revista Universul Juridic și Drept financiar și fiscal |

Bugetul are o funcţie politică şi prin influenţa pe care o exercită asupra regimului politic şi care poate determina natura regimului politic sau stabilitatea acestuia. În acest sens, bugetul poate influenţa politica regimului, determinând volumul şi diversitatea cheltuielilor bugetare, în corelare cu sursele de venituri, cuantumul acestora şi categoriei de contribuabili, fapt incontestabil, prin care norma constituţională a impus puterii legislative condiţia de coordonare întru acceptarea de către Guvern a propunerilor legislative sau amendamentelor propuse de legislativ în scopul evitării voluntarismului de către aleşii poporului.

5 . Egalitatea de arme între acuzare și apărare – utopie sau realitate?

UJ Premium | și | 17 decembrie 2025
Publicat în : Drept Procesual Penal și Revista Universul Juridic |

În principiu, vorbind de o inegalitate în ceea ce priveşte armele procedurale, apreciem că ar trebui întrunite trei elemente: să existe un drept suplimentar faţă de cel acuzat al procurorului, dreptul respectiv să nu decurgă din natura funcţiei parchetului, acel drept să dea naștere pentru procurorul respectiv unui avantaj concret pe parcursul procedurii.

6 . Justiția în epoca crizelor ecologice – Reconstrucția doctrinară a răspunderii penale pentru protecția mediului

UJ Premium | | 17 decembrie 2025
Publicat în : Senior-editori și Revista Universul Juridic și Dreptul mediului |

Volumul Justiția în epoca crizelor ecologice. Răspunderea penală și dimensiunea filosofică a dreptului la un mediu sănătos [D. Dănișor, A.-I. Dușcă, C.H. Beck, București, 2025] se distinge ca o lucrare de doctrină care reușește să redeseneze, în cele 543 de pagini ale sale, liniile de forță ale răspunderii penale în materie ecologică.

7 . Constituționalizarea dreptului penal modern: de la represiune la protecția valorilor fundamentale

UJ Premium | | 16 decembrie 2025
Publicat în : Revista Universul Juridic și Drept penal și Drept constituțional |

Constituționalizarea dreptului a fost numită în doctrina de specialitate ca un „fenomen juridic complex”, ce se manifestă începând cu adoptarea constituției unui stat și continuat pe parcursul exercitării mecanismelor constituționale special instituite pentru asigurarea supremației acesteia.

8 . Construcția juridică a răspunderii civile a inteligenței artificiale

UJ Premium | | 10 decembrie 2025
Publicat în : Revista Universul Juridic și AI |

Expansiunea inovațiilor moderne care utilizează inteligența artificială și care au capacitatea de a funcționa autonom devine direct proporțională cu posibilitatea acesteia de a comite erori sau greșeli care să cauzeze prejudicii persoanelor în cauză.

9 . Unele considerații practice privind excepțiile de necompetență în materie penală

UJ Premium | | 09 decembrie 2025
Publicat în : Drept Procesual Penal și Revista Universul Juridic |

Determinarea competenței în materie penală reprezintă una dintre garanțiile esențiale ale unui proces echitabil și ale funcționării legale a justiției. În doctrină s-a arătat că prin competență se înțelege însușirea unei cauze penale de a fi instrumentată de un anumit organ judiciar.

10 . Corelația dintre traficul de droguri și falsul de monede ca forme de criminalitate organizată

UJ Premium | | 03 decembrie 2025
Publicat în : Revista Universul Juridic și Drept penal |

Criminalitatea organizată reprezintă totalitatea infracțiunilor săvârșite de membrii unor grupuri infracționale bine structurate, cu ierarhii și reguli precise, care acționează în stil mafiot, în scopul de a obține câștiguri materiale importante.

11 . Falsificarea documentelor, între imaginar și realitate

UJ Premium | | 28 noiembrie 2025
Publicat în : Revista Universul Juridic și Drept penal |

Viața cotidiană ne dovedește că în fiecare zi falsificăm acte. De ce facem aceasta afirmație gravă? Pentru că nu de puține ori auzim expresia „Semnează aici în locul lui X! Nu este nicio problemă! Este plecat și mă grăbesc să depun documentația!”, „Știi PIN-ul! Scoate suma din bancomat!”. Și nu de puține ori considerăm că a semna în locul altei persoane, fără a aveam mandat expres în acest sens, este un lucru „normal”. Problema falsificării actelor a căpătat amploare în societatea modernă, datorită numărului mare de acte care circulă. Folosim acte tipărite, dactilografiate, manuscris, imprimat în alte moduri (xerox, laser etc.)

12 . Recidiva internațională și efectele juridice ale hotărârilor de condamnare străine în dreptul penal român

UJ Premium | | 20 noiembrie 2025
Publicat în : Revista Universul Juridic și Drept penal și Drept internațional public |

Recidiva internațională poate fi definită, în dreptul penal român, ca fiind acea formă a recidivei, în care primul termen constă într-o hotărâre definitivă de condamnare pronunțată de o instanță străină pentru o faptă prevăzută și de legea penală română...

13 . Libertatea de exprimare în era tehnologiei digitale avansate – certitudini și incertitudini juridice

UJ Premium | | 18 noiembrie 2025
Publicat în : Revista Universul Juridic și AI |

În era digitală, una din cele mai inedite provocări o reprezintă reglementarea normativă a producerii și utilizării inteligenței artificiale (IA), stabilirea unui cadru juridic internațional și național care să asigure dezvoltarea unor modele de inteligență artificială de încredere, dar fără a sufoca însă inovația și progresul tehnologic.

14 . Convergențe privind dreptul de proprietate în materia arendării. Elemente de constituționalitate

UJ Premium | și | 17 noiembrie 2025
Publicat în : Revista Universul Juridic și Drept civil |

Mecanismele, metodele și frecvența cu care statul prin autorități locale și nu numai își face cunoscute reglementările ce vizează drepturile și obligațiile persoanelor care dețin în arendă bunuri ori sunt arendași este deopotrivă în interesul contribuabilului partener și actor în atragerea corectă a veniturilor la bugetul de stat, în acord cu beneficiile venitului astfel obținut din arendă.

15 . O situație procedurală atipică în ceea ce privește conexarea și disjungerea ulterioară a două cauze, dintre care una civilă și una de contencios administrativ

UJ Premium | | 14 noiembrie 2025
Publicat în : Revista Universul Juridic și Drept procesual civil |

Conexitatea, așa cum a fost concepută de legiuitorul român are ca premisă existența a două sau mai multe litigii purtate între aceleași părți sau împreună cu altele și a unei strânse legături sub aspectul obiectului și al cauzei acestora. Este drept că textul nu distinge și nici nu ar trebui să o facă în legătură cu natura juridică a proceselor care pot fi conexate ci, dimpotrivă, care nu ar putea comporta o asemenea operațiune procedurală. Astfel, apare ca necesară și definitorie calificarea naturii juridice a fiecăreia dintre pricini pentru a se stabili dacă admiterea excepției de conexitate este în primul rând posibilă juridic – bunăoară față de specializarea unui complet de judecată sau a unei secții din cadrul instanței –, iar în al doilea rând dacă măsura este necesară și oportună soluționării unitare a acestora.

16 . Rolul judecătorului în procesul penal – jucător sau arbitru?

UJ Premium | și | 07 noiembrie 2025
Publicat în : Drept Penal şi Procesual Penal și Revista Universul Juridic |

Acuzarea și apărarea sunt, într-o interpretare generică a procesului penal, lipsită de tehnicitate, părțile procesului, cei doi oponenți, adversari ai confruntării judiciare. Având ca misiune protejarea securității colective, acuzarea are un rol preponderent investigativ, constructiv, concretizat în activitatea de reificare, prin intermediul probelor, a realității din trecut. Prin opoziție, apărarea, având drept scop prezervarea dreptului la libertate, urmărește, de regulă, destructurarea poziției acuzării, prin combaterea argumentelor acesteia, având, astfel, un rol preponderent distructiv, de anihilare, răstălmăcire a adevărului judiciar prezentat de acuzare.

17 . Recurs în casație admis. Nu, infracțiunea de fraudă fonduri europene nu este o infracțiune de pericol. Distincția dintre fraudă, nereguli și abateri

UJ Premium | | 31 octombrie 2025
Publicat în : Revista Universul Juridic și Drept penal |

Prezentul articol se dorește a fi, în fapt, un succint comentariu la o decizie de speță, respectiv Decizia penală nr. 450/RC/2024, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție la data de 12.09.2024. El a fost apreciat ca fiind necesar și, sperăm noi și util, deoarece, prin decizia amintită, instanța de recurs în casație, analizând condițiile constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, a invalidat o orientare jurisprudențială, precum și viziunea Ministerului Public cu privire la tipicitatea acestei fapte, viziune în care neregulile și abaterile sunt asimilate fraudelor și în care nu se acorda nicio relevanță cerinței referitoare la prejudiciul produs și nici atingerii scopului final al finanțării și, anume, implementarea proiectului.

18 . Punctul de joncțiune dintre aflarea adevărului, drept condiție sine qua non, și riscul latent al erorii judiciare în procesul penal - Audierea martorului

UJ Premium | și | 30 octombrie 2025
Publicat în : Drept Procesual Penal și Revista Universul Juridic |

În arhitectura procesului penal, instituția audierii martorilor a constituit un pilon de bază în ceea ce privește edificarea adevărului judiciar, încă din dreptul roman, moment în care aceasta se regăsea într-o configurație incipientă, rudimentară, și până în prezent, dar evoluând în raport cu dezvoltarea și avansarea perpetuă a sistemelor de drept, consolidându-se astfel ca un vector nodal în demersul epistemologic al procesului penal, prin prisma importanței sale vitale pentru conturarea realității faptice supuse evaluării judiciare, materializată prin capacitatea declarațiilor de a completa, corobora, adeveri, consolida celelalte mijloace de probă, contribuind, în acest fel și în mod decisiv la conturarea unei imagini clare și coerente asupra circumstanțelor cauzei.

19 . Medierea și arbitrajul litigiilor de muncă

UJ Premium | | 29 octombrie 2025
Publicat în : Revista Universul Juridic și Dreptul muncii |

Conflictele de muncă dintre salariaţi şi angajatori vizează anumite interese cu caracter social-economic sau drepturi rezultate din desfăşurarea raporturilor de muncă. Prin conflict de muncă se înțelege totalitatea divergențelor nesoluționate dintre salariați și angajatori privind stabilirea și modificarea condițiilor de muncă, inclusiv a salariilor, desfășurarea negocierilor colective, încheierea, modificarea și executarea contractelor colective de muncă și a convențiilor colective, refuzul de a lua în considerare poziția reprezentanților salariaților, în procesul adoptării actelor juridice ce conțin norme ale dreptului muncii, precum și divergențele referitoare la interesele economice, sociale sau profesionale ale salariaților, apărute la diverse niveluri între partenerii sociali.

20 . Laicizarea perspectivei asupra pedepsei. Schimbarea paradigmei execuționale și criminologice

UJ Premium | | 22 octombrie 2025
Publicat în : Drept Penal şi Procesual Penal și Revista Universul Juridic |

Ideea potrivit căreia scopul privării de libertate trebuie să fie, în primul rând, îndreptarea morală a persoanelor condamnate își are originile în dreptul canonic. Cum închisorile ecleziastice aveau o structură celulară, bazată pe izolare și pe un regim individualizat, această abordare a fost posibilă și aplicabilă într-un anumit context istoric. Totuși, odată cu apariția închisorilor laice organizate pe regimul de detenție în comun, accentul pus pe îndreptarea morală individuală și-a pierdut relevanța practică.